📊 Date oficiale · actualizat 2026-07-27

Piața cazării în România: ofertă, cerere și prețuri

Câte structuri de cazare clasificate există, ce capacitate, ce ocupare și cât de „strânsă" e piața — agregat pe orașe și județe din surse oficiale (Ministerul Turismului, INS, Eurostat).

30.415structuri clasificate
609.181locuri de cazare
43.349.242înnoptări/an (orașe analizate, INS)

Oferta: câte structuri de cazare și ce capacitate are România

România are 30.415 structuri de primire turistică clasificate, cu ~609.181 locuri (registrul Ministerului Turismului, SITUR).

Pe tip de structură (la nivel național)

Distribuția structurilor clasificate pe tip — SITUR, 2026.
Tip de structurăNumăr
Apartamente/camere 19.038
Pensiune 6.571
Hotel 1.813
Vile 996
Camping/popas 692
Hosteluri 563
Altele 474
Cabane/bungalow 268

Pe oraș (structuri clasificate)

← Glisează tabelul →

Structuri clasificate și locuri, pe oraș — SITUR, 2026.
# Oraș Județ Structuri Locuri
1 Brașov Brașov 1.228 15.441
2 Eforie Constanța 828 31.337
3 Cluj-Napoca Cluj 748 14.447
4 Costinești Constanța 728 23.534
5 Sibiu Sibiu 613 8.941
6 Mangalia Constanța 447 31.803
7 Timișoara Timiș 443 8.103
8 Bușteni Prahova 436 5.105
9 Constanța Constanța 431 7.230
10 Sinaia Prahova 371 6.067
11 Oradea Bihor 326 4.262
12 Bran Brașov 303 5.191
13 Iași Iași 235 5.303
14 Mamaia Constanța 231 21.179
15 Predeal Brașov 231 11.524
16 Arad Arad 191 3.317
17 Vama Veche Constanța 189 5.316
18 Sovata Mureș 181 5.180
19 Gura Humorului Suceava 176 2.995
20 Râșnov Brașov 155 2.293
21 Băile Felix Bihor 151 5.836
22 Târgu Mureș Mureș 142 3.047
23 Sighișoara Mureș 137 2.215
24 Băile Herculane Caraș-Severin 137 5.247
25 Alba Iulia Alba 133 2.438
26 Neptun Constanța 108 9.744
27 Slănic Moldova Bacău 82 2.074
28 Azuga Prahova 64 996
29 Sighetu Marmației Maramureș 63 1.166
30 Vatra Dornei Suceava 1 8
Date deschise (CC BY 4.0): ⬇ CSV ⬇ JSON

Sursă: Ministerul Turismului — registrul structurilor de primire turistică clasificate (SITUR OpenData). Capacitatea pe județ: INS (TEMPO TUR102D).

Cererea: înnoptări și sosiri

Înnoptări (nopți petrecute) pe an în structurile de cazare, pe orașe — statistica oficială INS.

Înnoptări și sosiri anuale (INS), pe oraș/județ — 2026.
#OrașÎnnoptări/anSosiri/an
1 Mamaia 5.267.730 1.649.438
2 Neptun 5.267.730 1.649.438
3 Vama Veche 5.267.730 1.649.438
4 Mamaia Nord 5.267.730 1.649.438
5 București 3.824.333 1.922.447
6 Poiana Brașov 2.712.813 1.447.554
7 Mangalia 1.607.656 458.837
8 Băile Felix 1.455.331 565.348
9 Constanța 1.396.038 501.622
10 Călimănești-Căciulata 1.384.104 482.873
11 Brașov 1.290.222 705.074
12 Eforie 1.071.232 318.697
13 Cluj-Napoca 867.058 493.875
14 Sibiu 597.071 405.745
15 Sinaia 592.153 306.892
16 Iași 567.184 342.913
17 Timișoara 527.764 279.178
18 Băile Herculane 504.272 154.162
19 Costinești 452.185 141.313
20 Sovata 414.826 153.395
21 Predeal 403.995 199.533
22 Oradea 384.522 227.109
23 Slănic Moldova 383.614 188.728
24 Târgu Mureș 262.771 178.075
25 Arad 262.254 189.502
26 Vatra Dornei 213.750 55.600
27 Bușteni 211.690 99.346
28 Bran 209.592 104.365
29 Gura Humorului 203.874 113.429
30 Sighișoara 132.428 88.824
31 Alba Iulia 129.267 85.314
32 Râșnov 98.223 49.679
33 Azuga 64.091 28.484
34 Sighetu Marmației 54.009 30.375

Sursă: INS — frecventarea structurilor de primire turistică (TEMPO TUR105H înnoptări, TUR104H sosiri); sosirile sunt preluate prin mirror-ul deschis gov2.ro când API-ul oficial INS e temporar indisponibil.

Comportament: cât de ocupate sunt unitățile și cât stau turiștii

Gradul de ocupare în vârf de sezon (INS, la nivel de județ) și durata medie a sejurului, pe orașe.

Grad de ocupare în vârf și durata medie a sejurului — INS, 2026.
OrașOcupare vârfDurata medie (nopți)
Mamaia 61% 3,2
Constanța 61% 2,8
Neptun 61% 3,2
Eforie 61% 3,4
Vama Veche 61% 3,2
Mangalia 61% 3,5
Costinești 61% 3,2
Mamaia Nord 61% 3,2
Băile Felix 53% 2,6
Oradea 53% 1,7
București 52% 2
Iași 52% 1,7
Călimănești-Căciulata 51% 2,9
Băile Herculane 46% 3,3
Sighișoara 45% 1,5
Sovata 45% 2,7
Târgu Mureș 45% 1,5
Vatra Dornei 44% 3,8
Gura Humorului 44% 1,8
Sibiu 41% 1,5
Timișoara 39% 1,9
Brașov 38% 1,8
Predeal 38% 2
Poiana Brașov 38% 1,9
Bran 38% 2
Râșnov 38% 2
Sinaia 37% 1,9
Bușteni 37% 2,1
Azuga 37% 2,3
Cluj-Napoca 35% 1,8
Alba Iulia 33% 1,5
Slănic Moldova 33% 2
Arad 32% 1,4
Sighetu Marmației 27% 1,8

Sursă: INS — indicele de utilizare netă a locurilor (TEMPO TUR106D). Durata medie = înnoptări ÷ sosiri.

Presiunea pieței: cât apasă cererea pe ofertă

Presiunea pieței = înnoptări ÷ locuri de cazare (nopți vândute pe an per loc), calculată la nivel de județ. E un indicator de „cât de strânsă" e piața: valori mari înseamnă cerere care apasă pe oferta existentă — context favorabil pentru tarife mai mari; valori mici indică o piață mai degrabă saturată sau sezonieră.

Presiunea pieței pe județ (înnoptări ÷ locuri) — INS + SITUR, 2026.
#JudețNopți / loc / an
1 Ilfov 503,6
2 Iași 85,6
3 Vâlcea 81,6
4 Bihor 72,9
5 Mureș 60,3
6 Caraș-Severin 58,3
7 Prahova 54,7
8 Timiș 54,3
9 Brașov 52,6
10 Bacău 49,8
11 Suceava 48,8
12 Sibiu 48,6
13 Arad 47,5
14 Cluj 47,1
15 Alba 38,5
16 Constanța 33,2
17 Maramureș 29,3

Înnoptări: INS (TUR105H); locuri: INS (TUR102D) sau registrul SITUR. Indicator orientativ, la nivel de județ.

Ce spun datele despre piața cazării

Oferta e concentrată în câteva orașe. Cele mai multe structuri clasificate se află în Brașov (1.228 unități), iar la nivel național tipul dominant îl reprezintă apartamente/camere (~63% din structuri). Clasamentul complet e în secțiunea de ofertă.

Unde apasă cererea pe ofertă. Cea mai „strânsă" piață e în județul Ilfov (~503,6 nopți vândute pe an per loc de cazare) — cerere peste oferta locală, context favorabil pentru tarife mai mari. La polul opus, piețele puternic sezoniere sau cu ofertă abundentă au valori mici. Vezi presiunea pieței.

Turiștii se comportă diferit pe destinație. Sejururile sunt mai lungi în destinațiile de litoral și balneare (ex. Vatra Dornei, ~3,8 nopți) și mai scurte în orașele de city-break (ex. Arad, ~1,4 nopți); cel mai mare grad de ocupare în vârf de sezon e în Mamaia (~61%). Tiparul lună-cu-lună e în raportul de sezonalitate.

Ce înseamnă pentru tine. Dacă ești gazdă, citește oferta locală (câte unități concurează) împreună cu cererea și presiunea pieței, apoi estimează tariful și randamentul cu calculatorul de rentabilitate și prețurile din raportul de tarife; termenii (ADR, RevPAR, grad de ocupare) sunt explicați în glosar. Dacă ești turist, datele arată unde e aglomerat și unde găsești mai ușor loc, pe destinație și sezon.

Prețuri și venit

Evoluția prețului cazării (INS IPC + comparație UE Eurostat) și tariful mediu pe noapte (ADR) sunt în raportul de tarife de cazare.

Metodologie și surse

Oferta = registrul structurilor de primire turistică clasificate al Ministerului Turismului (SITUR OpenData), agregat pe tip, categorie (stele) și capacitate; plus capacitatea pe județ din INS (TEMPO TUR101C/TUR102D).

Cererea = sosiri (TUR104H) și înnoptări (TUR105H) din statistica oficială INS; durata medie a sejurului = înnoptări ÷ sosiri.

Comportament = gradul de ocupare (indicele de utilizare netă a locurilor, TUR106D, la nivel de județ).

Presiunea pieței = înnoptări ÷ locuri de cazare, la nivel de județ — indicator orientativ de tensiune cerere/ofertă.

Toate datele provin din surse oficiale, publice și gratuite; le redistribuim sub licență CC BY 4.0 (CSV/JSON), cu menționarea sursei primare.

Întrebări frecvente

Câte structuri de cazare clasificate sunt în România?
Conform registrului Ministerului Turismului (SITUR), în România sunt 30.415 structuri de primire turistică clasificate, cu o capacitate totală de aproximativ 609.181 locuri.
Ce este „presiunea pieței" de cazare?
O măsurăm ca raportul dintre înnoptările dintr-un an și numărul de locuri de cazare (înnoptări ÷ locuri) la nivel de județ. Cu cât valoarea e mai mare, cu atât cererea apasă mai tare pe oferta existentă — semn de piață „strânsă", cu potențial de tarife mai mari.
De unde provin datele?
Din surse oficiale ale statului român: registrul structurilor clasificate al Ministerului Turismului (SITUR) pentru ofertă, statistica turismului a INS (TEMPO) pentru sosiri, înnoptări și ocupare, și Eurostat pentru context macro. Datele sunt deschise (CC BY 4.0), descărcabile CSV/JSON.
Câte hoteluri sunt în România?
Conform registrului de clasificare (SITUR), în România sunt aproximativ 1.813 hoteluri clasificate, dintr-un total de 30.415 structuri de primire turistică.
Care oraș are cele mai multe structuri de cazare?
Brașov conduce, cu 1.228 structuri de cazare clasificate și aproximativ 15.441 locuri.
Care județ are cea mai „strânsă" piață de cazare?
Județul Ilfov, cu aproximativ 503,6 nopți vândute pe an per loc de cazare (înnoptări ÷ capacitate) — cel mai mare raport între cerere și ofertă.
Cât stă în medie un turist într-o unitate de cazare?
Durata medie a sejurului în orașele analizate este de aproximativ 2,3 nopți (înnoptări ÷ sosiri, date INS) — mai lungă pe litoral și în stațiunile balneare, mai scurtă în orașele de city-break.
Ce este gradul de ocupare a unităților de cazare?
Gradul de ocupare (indicele de utilizare netă a locurilor de cazare) arată ce procent din capacitatea disponibilă a fost efectiv vândut într-o perioadă. Îl publică INS la nivel de județ; valorile mari din vârf de sezon indică o piață tensionată.

Vrei să-ți poziționezi proprietatea pe piață? Estimează tariful și randamentul pornind de la datele de piață.

Deschide calculatorul →

Vezi și: Raport de tarife · Raport de sezonalitate · Calendar de sezonalitate