📊 Date oficiale · actualizat 2026-11-16

Piața cazării în România: ofertă, cerere și prețuri

Câte structuri de cazare clasificate există, ce capacitate, ce ocupare și cât de „strânsă" e piața — agregat pe orașe și județe din surse oficiale (Ministerul Turismului, INS, Eurostat).

31.473structuri clasificate
620.994locuri de cazare
44.395.173înnoptări/an (orașe analizate, INS)

Oferta: câte structuri de cazare și ce capacitate are România

România are 31.473 structuri de primire turistică clasificate, cu ~620.994 locuri (registrul Ministerului Turismului, SITUR).

Pe tip de structură (la nivel național)

Distribuția structurilor clasificate pe tip — SITUR, 2026.
Tip de structurăNumăr
Apartamente/camere 20.028
Pensiune 6.591
Hotel 1.824
Vile 1.015
Camping/popas 701
Hosteluri 562
Altele 484
Cabane/bungalow 268

Pe oraș (structuri clasificate)

← Glisează tabelul →

Structuri clasificate și locuri, pe oraș — SITUR, 2026.
# Oraș Județ Structuri Locuri
1 Brașov Brașov 1.275 15.845
2 Eforie Constanța 881 32.539
3 Costinești Constanța 777 24.861
4 Cluj-Napoca Cluj 757 14.545
5 Sibiu Sibiu 659 9.305
6 Timișoara Timiș 477 8.337
7 Mangalia Constanța 459 32.102
8 Constanța Constanța 449 7.450
9 Bușteni Prahova 443 5.166
10 Sinaia Prahova 377 6.117
11 Oradea Bihor 338 4.390
12 Bran Brașov 303 5.101
13 Iași Iași 247 5.417
14 Mamaia Constanța 240 21.183
15 Predeal Brașov 232 11.765
16 Arad Arad 209 3.402
17 Vama Veche Constanța 197 5.732
18 Gura Humorului Suceava 184 3.041
19 Sovata Mureș 180 5.154
20 Râșnov Brașov 159 2.309
21 Târgu Mureș Mureș 155 3.076
22 Băile Felix Bihor 154 5.834
23 Alba Iulia Alba 140 2.470
24 Sighișoara Mureș 137 2.154
25 Băile Herculane Caraș-Severin 136 5.232
26 Neptun Constanța 115 10.302
27 Slănic Moldova Bacău 82 2.074
28 Azuga Prahova 64 1.004
29 Sighetu Marmației Maramureș 63 1.166
30 Vatra Dornei Suceava 1 8
Date deschise (CC BY 4.0): ⬇ CSV ⬇ JSON

Sursă: Ministerul Turismului — registrul structurilor de primire turistică clasificate (SITUR OpenData). Capacitatea pe județ: INS (TEMPO TUR102D).

Cererea: înnoptări și sosiri

Înnoptări (nopți petrecute) pe an în structurile de cazare, pe orașe — statistica oficială INS.

Înnoptări și sosiri anuale (INS), pe oraș/județ — 2026.
#OrașÎnnoptări/anSosiri/an
1 Mamaia 5.499.282 1.737.876
2 Neptun 5.499.282 1.737.876
3 Vama Veche 5.499.282 1.737.876
4 Mamaia Nord 5.499.282 1.737.876
5 București 3.848.965 1.928.909
6 Poiana Brașov 2.694.765 1.436.934
7 Mangalia 1.645.637 474.360
8 Băile Felix 1.436.586 561.056
9 Constanța 1.410.815 510.247
10 Călimănești-Căciulata 1.365.021 475.945
11 Brașov 1.290.752 704.365
12 Eforie 1.138.035 341.579
13 Cluj-Napoca 871.316 496.091
14 Sibiu 606.243 408.646
15 Sinaia 587.016 305.197
16 Iași 560.230 339.989
17 Timișoara 529.011 280.361
18 Costinești 508.152 160.948
19 Băile Herculane 497.372 152.600
20 Sovata 417.568 156.475
21 Predeal 398.120 196.535
22 Oradea 383.490 226.485
23 Slănic Moldova 382.112 190.108
24 Târgu Mureș 264.806 179.677
25 Arad 260.552 188.126
26 Bran 208.167 103.830
27 Bușteni 207.276 97.108
28 Vatra Dornei 206.685 54.561
29 Gura Humorului 203.156 114.060
30 Sighișoara 133.228 89.859
31 Alba Iulia 129.925 86.040
32 Râșnov 95.424 48.368
33 Azuga 63.624 28.106
34 Sighetu Marmației 53.996 30.433

Sursă: INS — frecventarea structurilor de primire turistică (TEMPO TUR105H înnoptări, TUR104H sosiri); sosirile sunt preluate prin mirror-ul deschis gov2.ro când API-ul oficial INS e temporar indisponibil.

Comportament: cât de ocupate sunt unitățile și cât stau turiștii

Gradul de ocupare în vârf de sezon (INS, la nivel de județ) și durata medie a sejurului, pe orașe.

Grad de ocupare în vârf și durata medie a sejurului — INS, 2026.
OrașOcupare vârfDurata medie (nopți)
Mamaia 62% 3,2
Constanța 62% 2,8
Neptun 62% 3,2
Eforie 62% 3,3
Vama Veche 62% 3,2
Mangalia 62% 3,5
Costinești 62% 3,2
Mamaia Nord 62% 3,2
București 52% 2
Iași 52% 1,6
Băile Felix 51% 2,6
Oradea 51% 1,7
Călimănești-Căciulata 50% 2,9
Băile Herculane 46% 3,3
Sighișoara 45% 1,5
Sovata 45% 2,7
Târgu Mureș 45% 1,5
Vatra Dornei 42% 3,8
Gura Humorului 42% 1,8
Sibiu 41% 1,5
Timișoara 39% 1,9
Brașov 37% 1,8
Predeal 37% 2
Poiana Brașov 37% 1,9
Bran 37% 2
Râșnov 37% 2
Sinaia 36% 1,9
Bușteni 36% 2,1
Azuga 36% 2,3
Cluj-Napoca 35% 1,8
Slănic Moldova 33% 2
Alba Iulia 32% 1,5
Arad 32% 1,4
Sighetu Marmației 26% 1,8

Sursă: INS — indicele de utilizare netă a locurilor (TEMPO TUR106D). Durata medie = înnoptări ÷ sosiri.

Presiunea pieței: cât apasă cererea pe ofertă

Presiunea pieței = înnoptări ÷ locuri de cazare (nopți vândute pe an per loc), calculată la nivel de județ. E un indicator de „cât de strânsă" e piața: valori mari înseamnă cerere care apasă pe oferta existentă — context favorabil pentru tarife mai mari; valori mici indică o piață mai degrabă saturată sau sezonieră.

Presiunea pieței pe județ (înnoptări ÷ locuri) — INS + SITUR, 2026.
#JudețNopți / loc / an
1 Ilfov 498,4
2 Iași 83,2
3 Vâlcea 78,9
4 Bihor 70,9
5 Mureș 61,1
6 Caraș-Severin 56,9
7 Prahova 53,1
8 Timiș 52,7
9 Brașov 51,3
10 Bacău 48,8
11 Sibiu 48
12 Suceava 47,9
13 Cluj 46,9
14 Arad 46,5
15 Alba 37,9
16 Constanța 33,5
17 Maramureș 29,1

Înnoptări: INS (TUR105H); locuri: INS (TUR102D) sau registrul SITUR. Indicator orientativ, la nivel de județ.

Ce spun datele despre piața cazării

Oferta e concentrată în câteva orașe. Cele mai multe structuri clasificate se află în Brașov (1.275 unități), iar la nivel național tipul dominant îl reprezintă apartamente/camere (~64% din structuri). Clasamentul complet e în secțiunea de ofertă.

Unde apasă cererea pe ofertă. Cea mai „strânsă" piață e în județul Ilfov (~498,4 nopți vândute pe an per loc de cazare) — cerere peste oferta locală, context favorabil pentru tarife mai mari. La polul opus, piețele puternic sezoniere sau cu ofertă abundentă au valori mici. Vezi presiunea pieței.

Turiștii se comportă diferit pe destinație. Sejururile sunt mai lungi în destinațiile de litoral și balneare (ex. Vatra Dornei, ~3,8 nopți) și mai scurte în orașele de city-break (ex. Arad, ~1,4 nopți); cel mai mare grad de ocupare în vârf de sezon e în Mamaia (~62%). Tiparul lună-cu-lună e în raportul de sezonalitate.

Ce înseamnă pentru tine. Dacă ești gazdă, citește oferta locală (câte unități concurează) împreună cu cererea și presiunea pieței, apoi estimează tariful și randamentul cu calculatorul de rentabilitate și prețurile din raportul de tarife; termenii (ADR, RevPAR, grad de ocupare) sunt explicați în glosar. Dacă ești turist, datele arată unde e aglomerat și unde găsești mai ușor loc, pe destinație și sezon.

Prețuri și venit

Evoluția prețului cazării (INS IPC + comparație UE Eurostat) și tariful mediu pe noapte (ADR) sunt în raportul de tarife de cazare.

Metodologie și surse

Oferta = registrul structurilor de primire turistică clasificate al Ministerului Turismului (SITUR OpenData), agregat pe tip, categorie (stele) și capacitate; plus capacitatea pe județ din INS (TEMPO TUR101C/TUR102D).

Cererea = sosiri (TUR104H) și înnoptări (TUR105H) din statistica oficială INS; durata medie a sejurului = înnoptări ÷ sosiri.

Comportament = gradul de ocupare (indicele de utilizare netă a locurilor, TUR106D, la nivel de județ).

Presiunea pieței = înnoptări ÷ locuri de cazare, la nivel de județ — indicator orientativ de tensiune cerere/ofertă.

Toate datele provin din surse oficiale, publice și gratuite; le redistribuim sub licență CC BY 4.0 (CSV/JSON), cu menționarea sursei primare.

Întrebări frecvente

Câte structuri de cazare clasificate sunt în România?
Conform registrului Ministerului Turismului (SITUR), în România sunt 31.473 structuri de primire turistică clasificate, cu o capacitate totală de aproximativ 620.994 locuri.
Ce este „presiunea pieței" de cazare?
O măsurăm ca raportul dintre înnoptările dintr-un an și numărul de locuri de cazare (înnoptări ÷ locuri) la nivel de județ. Cu cât valoarea e mai mare, cu atât cererea apasă mai tare pe oferta existentă — semn de piață „strânsă", cu potențial de tarife mai mari.
De unde provin datele?
Din surse oficiale ale statului român: registrul structurilor clasificate al Ministerului Turismului (SITUR) pentru ofertă, statistica turismului a INS (TEMPO) pentru sosiri, înnoptări și ocupare, și Eurostat pentru context macro. Datele sunt deschise (CC BY 4.0), descărcabile CSV/JSON.
Câte hoteluri sunt în România?
Conform registrului de clasificare (SITUR), în România sunt aproximativ 1.824 hoteluri clasificate, dintr-un total de 31.473 structuri de primire turistică.
Care oraș are cele mai multe structuri de cazare?
Brașov conduce, cu 1.275 structuri de cazare clasificate și aproximativ 15.845 locuri.
Care județ are cea mai „strânsă" piață de cazare?
Județul Ilfov, cu aproximativ 498,4 nopți vândute pe an per loc de cazare (înnoptări ÷ capacitate) — cel mai mare raport între cerere și ofertă.
Cât stă în medie un turist într-o unitate de cazare?
Durata medie a sejurului în orașele analizate este de aproximativ 2,3 nopți (înnoptări ÷ sosiri, date INS) — mai lungă pe litoral și în stațiunile balneare, mai scurtă în orașele de city-break.
Ce este gradul de ocupare a unităților de cazare?
Gradul de ocupare (indicele de utilizare netă a locurilor de cazare) arată ce procent din capacitatea disponibilă a fost efectiv vândut într-o perioadă. Îl publică INS la nivel de județ; valorile mari din vârf de sezon indică o piață tensionată.

Vrei să-ți poziționezi proprietatea pe piață? Estimează tariful și randamentul pornind de la datele de piață.

Deschide calculatorul →

Vezi și: Raport de tarife · Raport de sezonalitate · Calendar de sezonalitate