📊 Date oficiale · actualizat 2026-09-14

Piața cazării în România: ofertă, cerere și prețuri

Câte structuri de cazare clasificate există, ce capacitate, ce ocupare și cât de „strânsă" e piața — agregat pe orașe și județe din surse oficiale (Ministerul Turismului, INS, Eurostat).

30.872structuri clasificate
614.529locuri de cazare
43.795.599înnoptări/an (orașe analizate, INS)

Oferta: câte structuri de cazare și ce capacitate are România

România are 30.872 structuri de primire turistică clasificate, cu ~614.529 locuri (registrul Ministerului Turismului, SITUR).

Pe tip de structură (la nivel național)

Distribuția structurilor clasificate pe tip — SITUR, 2026.
Tip de structurăNumăr
Apartamente/camere 19.462
Pensiune 6.584
Hotel 1.816
Vile 1.002
Camping/popas 699
Hosteluri 562
Altele 480
Cabane/bungalow 267

Pe oraș (structuri clasificate)

← Glisează tabelul →

Structuri clasificate și locuri, pe oraș — SITUR, 2026.
# Oraș Județ Structuri Locuri
1 Brașov Brașov 1.255 15.775
2 Eforie Constanța 854 32.098
3 Cluj-Napoca Cluj 759 14.545
4 Costinești Constanța 751 24.218
5 Sibiu Sibiu 627 9.019
6 Timișoara Timiș 474 8.317
7 Mangalia Constanța 455 31.876
8 Constanța Constanța 437 7.341
9 Bușteni Prahova 436 5.117
10 Sinaia Prahova 375 6.091
11 Oradea Bihor 323 4.228
12 Bran Brașov 302 5.162
13 Iași Iași 244 5.408
14 Mamaia Constanța 237 21.177
15 Predeal Brașov 230 11.501
16 Arad Arad 206 3.394
17 Vama Veche Constanța 192 5.380
18 Sovata Mureș 180 5.158
19 Gura Humorului Suceava 178 2.981
20 Râșnov Brașov 158 2.311
21 Târgu Mureș Mureș 150 3.066
22 Băile Felix Bihor 149 5.766
23 Alba Iulia Alba 141 2.472
24 Sighișoara Mureș 139 2.172
25 Băile Herculane Caraș-Severin 137 5.242
26 Neptun Constanța 112 9.866
27 Slănic Moldova Bacău 82 2.074
28 Azuga Prahova 65 1.010
29 Sighetu Marmației Maramureș 63 1.166
30 Vatra Dornei Suceava 1 8
Date deschise (CC BY 4.0): ⬇ CSV ⬇ JSON

Sursă: Ministerul Turismului — registrul structurilor de primire turistică clasificate (SITUR OpenData). Capacitatea pe județ: INS (TEMPO TUR102D).

Cererea: înnoptări și sosiri

Înnoptări (nopți petrecute) pe an în structurile de cazare, pe orașe — statistica oficială INS.

Înnoptări și sosiri anuale (INS), pe oraș/județ — 2026.
#OrașÎnnoptări/anSosiri/an
1 Mamaia 5.370.651 1.687.259
2 Neptun 5.370.651 1.687.259
3 Vama Veche 5.370.651 1.687.259
4 Mamaia Nord 5.370.651 1.687.259
5 București 3.836.551 1.924.437
6 Poiana Brașov 2.704.706 1.442.484
7 Mangalia 1.626.553 465.428
8 Băile Felix 1.440.847 562.702
9 Constanța 1.400.573 504.300
10 Călimănești-Căciulata 1.369.292 479.009
11 Brașov 1.290.648 704.652
12 Eforie 1.103.048 329.602
13 Cluj-Napoca 870.026 494.963
14 Sibiu 602.032 403.775
15 Sinaia 587.818 304.952
16 Iași 563.167 341.014
17 Timișoara 528.890 279.942
18 Băile Herculane 497.972 153.136
19 Costinești 476.499 149.481
20 Sovata 415.676 154.823
21 Predeal 401.306 198.147
22 Oradea 383.461 227.061
23 Slănic Moldova 381.552 189.071
24 Târgu Mureș 264.165 179.215
25 Arad 261.511 188.815
26 Bușteni 209.586 98.285
27 Bran 209.050 104.124
28 Vatra Dornei 207.682 54.867
29 Gura Humorului 203.113 113.659
30 Sighișoara 132.688 89.310
31 Alba Iulia 130.349 86.166
32 Râșnov 96.890 49.012
33 Azuga 63.389 28.142
34 Sighetu Marmației 53.955 30.335

Sursă: INS — frecventarea structurilor de primire turistică (TEMPO TUR105H înnoptări, TUR104H sosiri); sosirile sunt preluate prin mirror-ul deschis gov2.ro când API-ul oficial INS e temporar indisponibil.

Comportament: cât de ocupate sunt unitățile și cât stau turiștii

Gradul de ocupare în vârf de sezon (INS, la nivel de județ) și durata medie a sejurului, pe orașe.

Grad de ocupare în vârf și durata medie a sejurului — INS, 2026.
OrașOcupare vârfDurata medie (nopți)
Mamaia 61% 3,2
Constanța 61% 2,8
Neptun 61% 3,2
Eforie 61% 3,3
Vama Veche 61% 3,2
Mangalia 61% 3,5
Costinești 61% 3,2
Mamaia Nord 61% 3,2
Băile Felix 53% 2,6
Oradea 53% 1,7
București 52% 2
Iași 52% 1,7
Călimănești-Căciulata 51% 2,9
Băile Herculane 46% 3,3
Sighișoara 45% 1,5
Sovata 45% 2,7
Târgu Mureș 45% 1,5
Vatra Dornei 44% 3,8
Gura Humorului 44% 1,8
Sibiu 41% 1,5
Timișoara 39% 1,9
Brașov 38% 1,8
Predeal 38% 2
Poiana Brașov 38% 1,9
Bran 38% 2
Râșnov 38% 2
Sinaia 37% 1,9
Bușteni 37% 2,1
Azuga 37% 2,3
Cluj-Napoca 35% 1,8
Alba Iulia 33% 1,5
Slănic Moldova 33% 2
Arad 32% 1,4
Sighetu Marmației 27% 1,8

Sursă: INS — indicele de utilizare netă a locurilor (TEMPO TUR106D). Durata medie = înnoptări ÷ sosiri.

Presiunea pieței: cât apasă cererea pe ofertă

Presiunea pieței = înnoptări ÷ locuri de cazare (nopți vândute pe an per loc), calculată la nivel de județ. E un indicator de „cât de strânsă" e piața: valori mari înseamnă cerere care apasă pe oferta existentă — context favorabil pentru tarife mai mari; valori mici indică o piață mai degrabă saturată sau sezonieră.

Presiunea pieței pe județ (înnoptări ÷ locuri) — INS + SITUR, 2026.
#JudețNopți / loc / an
1 Ilfov 505,5
2 Iași 83,3
3 Vâlcea 79,3
4 Bihor 72,2
5 Mureș 60,8
6 Caraș-Severin 56,8
7 Prahova 53,2
8 Timiș 53
9 Brașov 51,9
10 Bacău 49,3
11 Sibiu 48,4
12 Suceava 48,3
13 Cluj 46,9
14 Arad 46,6
15 Alba 38,1
16 Constanța 33,3
17 Maramureș 29,1

Înnoptări: INS (TUR105H); locuri: INS (TUR102D) sau registrul SITUR. Indicator orientativ, la nivel de județ.

Ce spun datele despre piața cazării

Oferta e concentrată în câteva orașe. Cele mai multe structuri clasificate se află în Brașov (1.255 unități), iar la nivel național tipul dominant îl reprezintă apartamente/camere (~63% din structuri). Clasamentul complet e în secțiunea de ofertă.

Unde apasă cererea pe ofertă. Cea mai „strânsă" piață e în județul Ilfov (~505,5 nopți vândute pe an per loc de cazare) — cerere peste oferta locală, context favorabil pentru tarife mai mari. La polul opus, piețele puternic sezoniere sau cu ofertă abundentă au valori mici. Vezi presiunea pieței.

Turiștii se comportă diferit pe destinație. Sejururile sunt mai lungi în destinațiile de litoral și balneare (ex. Vatra Dornei, ~3,8 nopți) și mai scurte în orașele de city-break (ex. Arad, ~1,4 nopți); cel mai mare grad de ocupare în vârf de sezon e în Mamaia (~61%). Tiparul lună-cu-lună e în raportul de sezonalitate.

Ce înseamnă pentru tine. Dacă ești gazdă, citește oferta locală (câte unități concurează) împreună cu cererea și presiunea pieței, apoi estimează tariful și randamentul cu calculatorul de rentabilitate și prețurile din raportul de tarife; termenii (ADR, RevPAR, grad de ocupare) sunt explicați în glosar. Dacă ești turist, datele arată unde e aglomerat și unde găsești mai ușor loc, pe destinație și sezon.

Prețuri și venit

Evoluția prețului cazării (INS IPC + comparație UE Eurostat) și tariful mediu pe noapte (ADR) sunt în raportul de tarife de cazare.

Metodologie și surse

Oferta = registrul structurilor de primire turistică clasificate al Ministerului Turismului (SITUR OpenData), agregat pe tip, categorie (stele) și capacitate; plus capacitatea pe județ din INS (TEMPO TUR101C/TUR102D).

Cererea = sosiri (TUR104H) și înnoptări (TUR105H) din statistica oficială INS; durata medie a sejurului = înnoptări ÷ sosiri.

Comportament = gradul de ocupare (indicele de utilizare netă a locurilor, TUR106D, la nivel de județ).

Presiunea pieței = înnoptări ÷ locuri de cazare, la nivel de județ — indicator orientativ de tensiune cerere/ofertă.

Toate datele provin din surse oficiale, publice și gratuite; le redistribuim sub licență CC BY 4.0 (CSV/JSON), cu menționarea sursei primare.

Întrebări frecvente

Câte structuri de cazare clasificate sunt în România?
Conform registrului Ministerului Turismului (SITUR), în România sunt 30.872 structuri de primire turistică clasificate, cu o capacitate totală de aproximativ 614.529 locuri.
Ce este „presiunea pieței" de cazare?
O măsurăm ca raportul dintre înnoptările dintr-un an și numărul de locuri de cazare (înnoptări ÷ locuri) la nivel de județ. Cu cât valoarea e mai mare, cu atât cererea apasă mai tare pe oferta existentă — semn de piață „strânsă", cu potențial de tarife mai mari.
De unde provin datele?
Din surse oficiale ale statului român: registrul structurilor clasificate al Ministerului Turismului (SITUR) pentru ofertă, statistica turismului a INS (TEMPO) pentru sosiri, înnoptări și ocupare, și Eurostat pentru context macro. Datele sunt deschise (CC BY 4.0), descărcabile CSV/JSON.
Câte hoteluri sunt în România?
Conform registrului de clasificare (SITUR), în România sunt aproximativ 1.816 hoteluri clasificate, dintr-un total de 30.872 structuri de primire turistică.
Care oraș are cele mai multe structuri de cazare?
Brașov conduce, cu 1.255 structuri de cazare clasificate și aproximativ 15.775 locuri.
Care județ are cea mai „strânsă" piață de cazare?
Județul Ilfov, cu aproximativ 505,5 nopți vândute pe an per loc de cazare (înnoptări ÷ capacitate) — cel mai mare raport între cerere și ofertă.
Cât stă în medie un turist într-o unitate de cazare?
Durata medie a sejurului în orașele analizate este de aproximativ 2,3 nopți (înnoptări ÷ sosiri, date INS) — mai lungă pe litoral și în stațiunile balneare, mai scurtă în orașele de city-break.
Ce este gradul de ocupare a unităților de cazare?
Gradul de ocupare (indicele de utilizare netă a locurilor de cazare) arată ce procent din capacitatea disponibilă a fost efectiv vândut într-o perioadă. Îl publică INS la nivel de județ; valorile mari din vârf de sezon indică o piață tensionată.

Vrei să-ți poziționezi proprietatea pe piață? Estimează tariful și randamentul pornind de la datele de piață.

Deschide calculatorul →

Vezi și: Raport de tarife · Raport de sezonalitate · Calendar de sezonalitate